Reducerea populaţiei de vârstă activă ar putea reprezenta, până în 2035, o presiune mai mare asupra pieţei muncii din România decât eliminarea locurilor de muncă prin inteligenţă artificială (AI), în condiţiile în care automatizarea nu va putea compensa integral efectele declinului demografic, potrivit unei analize realizate de XTB.
„România are cea mai mică pondere a angajaţilor care lucrează în ocupaţii expuse inteligenţei artificiale generative dintre cele 28 de state europene analizate. Cu toate acestea, reducerea necesarului de forţă de muncă produsă de AI nu ar fi suficientă pentru a compensa efectul declinului demografic. Până în 2035, reducerea populaţiei active ar putea reprezenta o presiune mai mare asupra pieţei muncii decât numărul posturilor eliminate de automatizare”, susţin autorii analizei.
Cercetarea prezintă şi diferenţele dintre statele europene în ceea ce priveşte expunerea angajaţilor la inteligenţa artificială generativă.
Potrivit sursei citate, 24% dintre angajaţii din România lucrează în ocupaţii ale căror sarcini pot fi preluate, cel puţin parţial, de inteligenţa artificială generativă.
„Este cea mai redusă valoare dintre ţările incluse în analiză şi se situează sub nivelurile din Islanda, Letonia şi Cehia. Media UE este de 32%. La polul opus, Luxemburg ajunge la o expunere de 48%, iar Ţările de Jos la 39%. În majoritatea celorlalte state, ponderea angajaţilor expuşi se situează între aproximativ 29% şi 35%”, conform documentului.
Analiştii XTB precizează că expunerea la inteligenţa artificială nu echivalează cu dispariţia locurilor de muncă, deoarece tehnologia poate prelua doar o parte dintre sarcinile aferente unei ocupaţii.
Studiul mai arată că expunerea nu trebuie confundată cu dispariţia locurilor de muncă. Indicatorul arată proporţia angajaţilor care lucrează în ocupaţii în care AI poate prelua o parte dintre sarcini. În multe cazuri, efectul probabil este schimbarea modului de lucru şi a structurii sarcinilor, nu eliminarea completă a postului, se menţionează în analiză.
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii până în 2035, cercetarea indică faptul că declinul demografic ar putea avea un impact mai mare decât automatizarea.
„În cele 28 de state analizate, numărul net de locuri de muncă care ar putea dispărea din cauza AI rămâne relativ redus, de cel mult aproximativ 2% din total. În România, însă, problema mai mare ar putea fi lipsa oamenilor disponibili pentru a ocupa posturile rămase. Până în 2035, după luarea în calcul atât a locurilor de muncă eliminate şi create de AI, cât şi a reducerii populaţiei de vârstă activă, deficitul de forţă de muncă ar putea ajunge la aproximativ 7,7% din numărul actual de locuri de muncă. Cu alte cuvinte, AI ar putea reduce o parte din necesarul de angajaţi, dar nu suficient pentru a compensa efectul declinului demografic”, potrivit sursei citate.
Analiza identifică şi categoriile de ocupaţii care ar putea fi afectate de utilizarea inteligenţei artificiale.
„Cele mai expuse sunt ocupaţiile în care o parte importantă a activităţii este repetitivă şi poate fi preluată de AI. Exemplele includ introducerea datelor şi activitatea tip call center. În schimb, ocupaţiile care implică activităţi manuale, cele din fabrici, operarea utilajelor sau asamblarea nu par a fi ameninţate direct de AI în aceeaşi măsură. Totuşi, impactul indirect poate deveni relevant pe termen mai lung, mai ales prin combinarea şi mai mult a AI cu robotica şi automatizarea producţiei”, mai arată documentul.
Un alt risc evidenţiat de analiştii XTB este impactul automatizării asupra tinerilor aflaţi la începutul carierei.
„Un risc important, care nu este surprins complet de cifrele analizate de XTB, îl reprezintă impactul asupra poziţiilor entry-level. De exemplu, un studiu Stanford din 2025 arată că, în Statele Unite, numărul tinerilor de 22-25 de ani care lucrează în profesiile cele mai expuse AI a scăzut cu 13%, în timp ce pentru angajaţii mai în vârstă situaţia a rămas stabilă. Explicaţia este că sarcinile simple, prin care tinerii învaţă meseria la început de carieră, sunt printre primele care pot fi preluate de AI”, se precizează în analiză.
Potrivit XTB, impactul inteligenţei artificiale asupra pieţei muncii nu se limitează la eliminarea unor posturi, tehnologia urmând să contribuie şi la apariţia unor activităţi şi la creşterea productivităţii în anumite domenii.

