România are nevoie de educaţie independentă în Inteligenţă Artificială (AI) şi de competenţe care pot fi evaluate, deoarece accesul la tehnologie nu înseamnă automat şi capacitatea de a o înţelege, evalua sau controla, susţin specialiştii ICDL Romania, într-o analiză publicată joi.
„Inteligenţa artificială devine accesibilă pentru tot mai mulţi oameni, dar accesul la tehnologie nu înseamnă automat şi capacitatea de a o înţelege, evalua sau controla. Fără alfabetizare în AI, democratizarea inteligenţei artificiale riscă să rămână doar o promisiune: oamenii pot utiliza instrumentele, fără să le înţeleagă limitele, riscurile sau influenţa asupra propriilor decizii. (…) alfabetizarea în inteligenţă artificială trebuie să devină o prioritate naţională şi propune patru măsuri concrete pentru dezvoltarea competenţelor AI în educaţie, companii şi administraţia publică. Miza nu este ca toţi românii să devină specialişti în inteligenţă artificială, ci ca fiecare să poată lua decizii informate într-o lume în care AI influenţează tot mai mult felul în care învăţăm, muncim şi trăim. Romania ilustrează unul dintre paradoxurile transformării digitale: accesul larg la internet coexistă cu un nivel foarte scăzut al competenţelor digitale”, notează experţii.
Potrivit sursei citate, pe baza datelor Eurostat pentru 2025, doar 31,8% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani au cel puţin competenţe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 60,4%. În acest sens, Romania ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la acest indicator.
„Aceste cifre nu măsoară direct nivelul competenţelor AI, dar evidenţiază vulnerabilitatea de la care Romania porneşte în adoptarea noilor tehnologii. A avea acces la AI nu înseamnă a avea şi competenţele necesare pentru a o folosi în propriul avantaj. Fără intervenţii dedicate, inteligenţa artificială riscă să amplifice decalajele existente: între persoanele care pot folosi tehnologia pentru a învăţa, a munci şi a lua decizii mai bune şi cele care depind de rezultate pe care nu le pot verifica. Instrumentele de inteligenţă artificială sunt tot mai uşor de folosit. Câteva instrucţiuni pot genera un document, o analiză sau o recomandare în numai câteva secunde. Dar simplitatea utilizării poate crea o falsă impresie de competenţă. Un angajat poate genera un raport fără să observe informaţiile inventate de AI. Un elev poate primi o explicaţie convingătoare, dar greşită. Un funcţionar poate introduce date confidenţiale într-un instrument fără să înţeleagă implicaţiile. Alfabetizarea reală în AI presupune înţelegerea posibilităţilor şi limitelor tehnologiei, verificarea informaţiilor generate, identificarea erorilor şi a prejudecăţilor algoritmice, protejarea datelor şi capacitatea de a decide când este potrivită utilizarea unui sistem AI”, explică specialiştii.
În opinia acestora, educaţia în AI trebuie să formeze utilizatori capabili să evalueze şi să aleagă tehnologia, nu doar utilizatori instruiţi să folosească un anumit produs.
ICDL Romania susţinea, astfel, că alfabetizarea în inteligenţă artificială – AI Literacy trebuie construită pe standarde independente de furnizorii de tehnologie, iar oamenii au nevoie de competenţe care să rămână relevante indiferent ce aplicaţie folosesc astăzi sau ce instrumente vor apărea mâine.
„Această independenţă este esenţială mai ales pentru administraţia publică, unde angajaţii nu trebuie doar să utilizeze sisteme AI, ci şi să le evalueze, să înţeleagă riscurile şi să protejeze interesele cetăţenilor (…) Regulamentul european privind inteligenţa artificială (AI Act) recunoaşte importanţa acestor competenţe. Articolul 4 prevede că furnizorii şi organizaţiile care utilizează sisteme AI trebuie să ia măsuri pentru asigurarea unui nivel suficient de alfabetizare în AI în rândul personalului şi al altor persoane relevante care operează aceste sisteme în numele lor. Pentru companiile şi instituţiile publice din Romania, această responsabilitate nu ar trebui redusă la un curs punctual sau la o demonstraţie de utilizare a unui chatbot. Nu este suficient să instruim oamenii să folosească AI. Trebuie să putem verifica şi ce competenţe au dobândit”, se precizează în analiza citată.
Potrivit sursei citate, AI poate deveni un instrument important pentru educaţie, productivitate şi servicii publice mai bune, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că beneficiile sale nu vor fi distribuite echitabil doar pentru că instrumentele devin mai accesibile.
„O societate în care toţi pot folosi AI, dar numai câţiva o înţeleg, nu este o societate în care inteligenţa artificială a fost cu adevărat democratizată.(…) alfabetizarea în AI înseamnă mai mult decât dobândirea unor abilităţi tehnologice: înseamnă capacitatea oamenilor de a face alegeri informate, de a pune întrebări, de a verifica rezultate şi de a păstra controlul asupra deciziilor care îi privesc. Romania are nevoie nu doar de mai mulţi utilizatori de inteligenţă artificială, ci de cetăţeni competenţi şi autonomi în raport cu aceasta. Fără alfabetizare în AI, accesul la inteligenţa artificială poate deveni universal”, susţin experţii.

