Punerea în aplicare la nivel mondial a şase măsuri menite să limiteze efectele schimbărilor climatice asupra sănătăţii ar putea contribui la prevenirea a 1,56 milioane de decese pe an, generând în acelaşi timp beneficii economice substanţiale, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) citat de AFP.
Raportul, publicat cu câteva zile înainte de COP31, conferinţa ONU pentru climă, evidenţiază un „triplu dividend” care decurge din aceste acţiuni: o populaţie mai sănătoasă, o reducere a emisiilor şi economii mai solide.
„Criza climatică este o criză sanitară, dar o mare parte din efectele negative pe care le provoacă pot fi prevenite cu mijloacele de care dispunem deja”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, citat pe site-ul OMS. „Acest raport arată că extinderea măsurilor cu eficacitate dovedită şi la preţuri accesibile ar putea salva milioane de vieţi, beneficiile cele mai mari fiind înregistrate în ţările care au cea mai mare nevoie de ele. Pe măsură ce guvernele se pregătesc pentru următoarea rundă de negocieri privind clima, protejarea sănătăţii trebuie să se afle în centrul acţiunilor climatice”, a adăugat el.
Aceste măsuri sunt: implementarea unor sisteme de avertizare privind efectele caniculei asupra sănătăţii; servicii de alimentare cu apă potabilă adaptate la schimbările climatice; servicii de salubritate de bază; instalaţii de igienă şi spălarea mâinilor; utilizarea unor combustibili şi tehnologii mai ecologice pentru gătit şi încălzire; politici eficiente de stabilire a preţurilor la combustibilii fosili.
Împreună, aceste măsuri ar putea, pe lângă vieţile salvate, să evite anual 16,67 miliarde de tone de emisii în echivalent CO2.
De asemenea, aceste măsuri ar putea genera un beneficiu de aproape 4.000 miliarde de dolari pe an în termeni de bunăstare economică (impactul financiar al vieţilor salvate, al catastrofelor evitate, al economiilor realizate în domeniul îngrijirii medicale şi altele) şi până la aproximativ 5.440 miliarde de dolari sub formă de beneficii bugetare.
Conform acestor proiecţii calculate pentru 187 de ţări în perioada 2024-2075, măsurile privind sistemele de alerte sanitare legate de caniculă prezintă cel mai bun raport cost-beneficiu, cu 836 de dolari obţinuţi pentru fiecare dolar investit, potrivit estimărilor OMS.
Însă, politicile de tarifare a combustibililor fosili ar avea cele mai semnificative efecte. Acestea ar reprezenta, singure, 1,2 milioane de decese şi 98% din emisiile echivalente de CO2 evitate în fiecare an, alături de beneficii bugetare substanţiale pentru state.
„Lumea trebuie să identifice, să prioritizeze şi să pună în aplicare soluţii care să permită prevenirea pierderilor de vieţi omeneşti şi protejarea comunităţilor împotriva daunelor legate de climă”, a declarat directorul general al OMS.
„Soluţii există (…) şi sunt gata să fie implementate la scară globală”, a adăugat Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniind în acest sens o „oportunitate excepţională”.
OMS subliniază că ţările cu venituri mici sau medii ar putea obţine beneficii proporţional mai mari de pe urma acestor măsuri comparativ cu ţările bogate, atât în ceea ce priveşte sănătatea, cât şi bunăstarea economică.
Deşi recunoaşte potenţialele limite ale acestui studiu legate de scenariile ambiţioase, de lipsa anumitor date şi de incertitudinile unor astfel de proiecţii, OMS afirmă că aceste evaluări „demonstrează că investiţiile în măsuri cu eficacitate dovedită în domeniul climei şi al sănătăţii” pot aduce beneficii valoroase.
Organizaţia a lansat astfel un apel către guverne să investească în măsuri care să concilieze clima şi sănătatea, integrând aspectele legate de sănătate în politicile lor climatice şi accelerând punerea în aplicare a acestora.
În acest sens, directorul OMS va participa săptămâna viitoare la COP31 de la Antalya (Turcia) pentru a „încuraja ţările să includă sănătatea în negocieri”, a declarat în faţa presei, la Geneva, Diarmid Campbell-Lendrum, responsabilul OMS pentru chestiuni legate de schimbările climatice.

