România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană atât la folosirea instrumentelor de AI de către populaţie, cât şi la adoptarea AI de către firme, arată Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România (FES).
Potrivit datelor Eurostat, citate într-un comunicat al Fundaţiei, acest decalaj provine din competenţele digitale de bază, unde România este, de asemenea, ultima din UE, iar ţara rămâne tot mai mult în urmă pe piaţa muncii.
„În 2025, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit instrumente de AI generativ, cel mai mic procent din UE27 şi puţin peste jumătate din media europeană de 32,7%. În Danemarca, ţara aflată pe primul loc, procentul ajunge la 48,4%. Diferenţa este şi mai mare atunci când vorbim despre locul de muncă: doar 5,2% dintre români au folosit AI generativ în scop profesional, faţă de 15,4% media UE27, adică de aproape trei ori mai puţin. Situaţia este similară şi în cazul companiilor. Doar 5,2% dintre firmele româneşti cu cel puţin 10 angajaţi folosesc o tehnologie de inteligenţă artificială, faţă de 20,0% în UE27, astfel că firmele româneşti folosesc astăzi AI mai puţin decât o făceau firmele europene în 2021 (7,7%)”, se arată în documentul citat.
Potrivit FES, această diferenţă porneşte de la un decalaj anterior al competenţelor digitale de bază din România. Doar 31,8% dintre români au competenţe digitale de bază sau peste acest nivel, cel mai mic procent din UE27, faţă de media europeană de 60,4%. În toată Uniunea Europeană, cele două lucruri merg împreună: statele în care mai mulţi oameni au competenţe digitale de bază sunt şi statele în care se foloseşte mai mult inteligenţa artificială, iar România este la coada clasamentului pentru ambele, subliniază sursa citată.
„Situaţia României nu poate fi explicată doar prin nivelul de dezvoltare. Bulgaria, Grecia, Letonia, Slovacia şi Ungaria au un PIB pe cap de locuitor (la paritatea puterii de cumpărare) mai mic decât România, iar Croaţia unul egal, dar toate aceste state stau mai bine atât la competenţe digitale, cât şi la folosirea AI. Grecia, de exemplu, are un PIB pe locuitor de 68% din media UE, faţă de 78% în România, însă 44,1% dintre greci au folosit AI generativ, peste media europeană. Nici accesul la internet nu este explicaţia. Chiar şi în rândul persoanelor care au utilizat internetul în ultimele trei luni, ponderea celor care au folosit AI generativ a fost de 19,1% în România, faţă de 34,8% în UE27”, menţionează comunicatul.
În context, reprezentanţii FES cred că mai îngrijorător este faptul că România nu recuperează, având în vedere că, între 2021 şi 2025, ponderea românilor cu competenţe digitale de bază a crescut de la 27,8% la 31,8%, mai lent decât media UE27, care a urcat de la 53,9% la 60,4%, astfel că diferenţa s-a mărit.
La acest ritm, România ar atinge ţinta europeană de 80% din populaţie cu competenţe digitale de bază abia peste aproximativ 48 de ani, nu în 2030. Şi în cazul firmelor, distanţa faţă de media europeană s-a dublat între 2021 şi 2025, de la 6,3 la 14,7 puncte procentuale, se mai precizează în comunicat.
„Nici vârsta sau mediul de reşedinţă nu explică întru totul acest decalaj. Şi tinerii români de 16-24 de ani sunt pe ultimul loc în UE la folosirea AI generativ, cu 44,1% faţă de media europeană de 63,8%, iar elevii şi studenţii români sunt şi ei ultimii, cu 53,5% faţă de 72,0%. Singura categorie care se apropie de media europeană este cea a persoanelor cu studii superioare (41,0% faţă de 49,0%), însă România are cel mai mic procent de tineri cu studii terţiare din UE”, precizează sursa.
În aceste condiţii, FES atrage atenţia că, într-un moment în care inteligenţa artificială schimbă rapid conţinutul locurilor de muncă, lipsa competenţelor digitale de bază riscă să transforme o întârziere tehnologică într-o nouă sursă de inegalitate, atât între România şi restul Europei,
cât şi în interiorul societăţii româneşti. „Fără investiţii consistente în educaţie şi în formarea adulţilor, câştigurile de productivitate aduse de noile tehnologii vor ocoli o mare parte din forţa de muncă din România”, susţine sursa citată.

