Creşterea decalajului a fost generată atât de o scădere a performanţei elevilor săraci (-11 puncte), cât şi de o îmbunătăţire a performanţei elevilor avantajaţi (+13 puncte).
Mai mult, analizând performanţele scăzute la matematică (sub nivelul 2), în cazul României, observăm o diferenţă masivă între procentul elevilor dezavantajaţi din punct de vedere socioeconomic în comparaţie cu cei din sfertul cel mai avantajat (peste 50 pp – calculat ca „% elevi dezavantajaţi cu performanţă scăzută – % elevi avantajaţi cu performanţă scăzută).
De altfel, Organizaţia Salvaţi Copiii România atrăgea atenţia că rezultatele elevilor români la Evaluarea Naţională reflectă disparităţile şi inegalităţile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României: astfel, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2% – 2022, respectiv 37,1%), au cele mai multe mediile sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Naţională.
Analizând datele Ministerului Educaţiei privind performanţele elevilor la ultimele examene de Evaluarea Naţională, şi suprapunându-le în oglindă cu harta sărăciei şi excluziunii sociale în care regiunile de dezvoltare ale României sunt delimitate statistic, remarcăm o serie de tendinţe şi corelaţii între sărăcia materială şi performanţele slabe la evaluarea naţională.
Suprapunerea hărţilor sărăciei şi deprivării materiale cu harta performanţelor educaţionale evidenţiază sărăcia educaţională şi nevoia de intervenţie în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educaţie de calitate pentru toţi copiii.
Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolvenţi ai şcolilor generale din comunele şi satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanţa de a obţine note mai mari de 9. În ceea ce priveşte nota 10, copiii din oraşe au fost de 14 ori mai mulţi decât cei care trăiesc în mediul rural.
Analizele Salvaţi Copiii privind costurile „ascunse” ale educaţiei gratuite, realizate în anii trecuţi, au arătat că părinţii din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditaţii sau program şcolar prelungit, a copiilor lor (2) şi, de asemenea, faptul că meditaţiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puţin părinţi din mediul rural şi-o permit.

