Atât Institutul Naţional de Statistică, cât şi Eurostat au publicat în luna februarie 2023 informaţii privind evoluţia economico-socială în anul 2021.
Dintre rezultatele anunţate, se remarcă creşterea PIB în toate regiunile României şi în cele europene (cu excepţia a trei dintre ele), iar în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor din regiunile metropolitane, Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara înregistrează printre cele mai scăzute rate ale şomajului în comparaţie cu media naţională, la nivel european. Tabloul de bord statistic european privind redresarea arată că economia UE a evitat în 2022 o contracţie în ciuda şocurilor excepţionale.
Toate regiunile României au înregistrat creşteri ale volumului PIB în 2021, comparativ cu anul precedent, cea mai mare creştere înregistrând-o regiunea Vest (6,4%), iar cea mai scăzută creştere regiunea Bucureşti-Ilfov (5%), conform rezultatelor publicate de https://ec.europa.eu/eurostat/ la 20 februarie 2023.
Şomajul în rândul tinerilor
În 2021, erau 3 milioane de tineri şomeri (cu vârstă între 15 şi 24 ani) în UE, iar rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 16,6%, conform rezultatelor Eurostat publicate la 13 februarie 2023. În România, rata şomajului în rândul tinerilor a fost de aproximativ 21% (20,9% în rândul populaţiei masculine şi 21,2% în rândul populaţiei feminine), conform datelor din Anuarul Statistic al României, publicat la 20 februarie 2023.
Rata şomajului în rândul tinerilor a fost mai scăzută decât media naţională în Bergamo (-18.4 pp faţă de media naţională în Italia), Bratislava (Slovacia; -18.0 pp), Braşov şi Cluj-Napoca (România; ambele -13.7 pp) şi Timişoara (România; -13.6 pp).
Alături de Italia, s-au înregistrat variaţii regionale considerabile în rata şomajului în rândul tinerilor în România şi Spania. Indicatorul înregistrat în Craiova a fost de 5,2 mai mare faţă de Braşov, iar în Las Palmas de 2,6 mai mare decât în Pamplona/Iruna.
Sondajul Eurobarometru – ”Corectitudine, inegalitate şi mobilitate intergeneraţională”, publicat în februarie 2023, arată că 47% dintre europeni şi 40% dintre români cred că au oportunităţi egale de a progresa în viaţă în comparaţie cu ceilalţi, iar 38% din UE şi 44% din România cred că majoritatea lucrurilor care li se întâmplă în viaţă sunt corecte. Totodată, la afirmaţia ”În general, oamenii obţin ceea ce merită în ţara ta”, 37% dintre europeni au răspuns negativ şi 35% pozitiv, în timp ce în România, procentul celor care au răspuns pozitiv a fost egal cu al celor care au răspuns negativ (32%), iar 34% nu sunt nici de acord nici în dezacord.
Un procent de 81% din populaţia statelor UE crede că diferenţele între venituri sunt prea mari în ţara respectivă, în România, procentul fiind de 69%. 78% dintre europeni şi 67% dintre români cred că guvernul ţării ar trebui să facă mai mult pentru a combate inegalităţile dintre venituri. 73% dintre respondenţii din UE şi 64% dintre cei români cred acest lucru despre instituţiile UE.
În privinţa atitudinii faţă de cheltuielile publice, 78% dintre europeni consideră că totalitatea cheltuielilor publice în politici sociale cheie ar trebui să crească, iar în România, 2 din 3 respondenţi (66%) cred acest lucru.
Clasamentul domeniilor în care europenii cred că guvernele lor ar trebui să crească cheltuielile: Sănătate (71%), Îngrijire pe termen lung – de exemplu, asistenţă pentru vârstnici (70%), Educaţie (68%), Pensii (66%), Locuinţe (62%), Ajutoare sociale (59%), Politici pentru familii (55%) şi Ajutor de şomaj (47%). În România, clasamentul arată astfel: Sănătate (66%), Pensii (64%), Educaţie (63%), Locuinţe (60%), Îngrijire pe termen lung (59%), Ajutor de şomaj (58%), Ajutoare sociale şi Politici pentru familii (ambele 56%), Cultură (51%).
Sondajul Eurobarometru a fost realizat faţă în faţă şi online, cu participarea a 26.395 respondenţi din UE şi 1.056 din România, în perioada 30 mai- 28 iunie 2022, conform https://europa.eu/eurobarometer.

