Close Menu
  • Acasă
  • Știri
    • Naționale
    • Internaționale
    • Politică
    • Cultură
    • Educatie
    • Social
    • Istorie
  • Opinii
    • Editorial
    • Interviuri
    • Puncte de vedere
  • Comunitate
    • Evenimente
    • Asociații și Organizații
    • Activitate parlamentara
    • Tradiție
    • Remember
  • Contact
Nu ratați!

OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

noiembrie 21, 2026

Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

noiembrie 21, 2026

UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

noiembrie 21, 2026

Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic

noiembrie 21, 2026
Facebook X (Twitter) Instagram
sâmbătă, noiembrie 21
Facebook X (Twitter) Instagram TikTok Threads
Tribuna Romilor
SUBSCRIBE
  • Acasă
  • Știri
    1. Naționale
    2. Internaționale
    3. Politică
    4. Cultură
    5. Educatie
    6. Social
    7. Istorie
    8. View All

    OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

    noiembrie 21, 2026

    Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

    noiembrie 21, 2026

    Un procent de 89% dintre absolvenţii de învăţământ superior în 2020 erau angajaţi la cinci ani de la terminarea studiilor

    noiembrie 19, 2026

    Calendarul de înscriere la creşă şi grădiniţă, în consultare publică

    noiembrie 18, 2026

    Peste un miliard de copii din lume sunt expuşi la riscuri climatice multiple

    iulie 24, 2026

    Regatul Unit va interzice accesul în reţelele sociale până la vârsta de 16 ani

    iunie 28, 2026

    Concentraţii mai mari de cocaină şi ketamină în apele uzate din Europa

    martie 22, 2026

    O treime din profiturile industriei modei sunt în pericol în lipsa acţiunilor climatice

    februarie 14, 2026

    INSCOP: Procentajul votanţilor AUR, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de luna septembrie

    noiembrie 18, 2026

    Majoritatea românilor, respectiv 77%, consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

    octombrie 30, 2026

    Lista miniştrilor şi programul de guvernare, depuse la Parlament. Calendarul formării Guvernului

    octombrie 16, 2026

    AEP: 19.038.322 cetăţeni cu drept de vot – înscrişi în Registrul electoral la sfârşitul lunii septembrie

    octombrie 6, 2026

    Filmul „Eu contez” în regia Alinei Şerban – Premiul Publicului la Les Films de Cannes a Bucarest

    noiembrie 2, 2026

    Lungmetrajul „Eu contez”, regizat de Alina Şerban, recompensat cu Premiul publicului ”Armani beauty”

    septembrie 14, 2026

    Tony Gatlif, regizorul filmului „Gadjo Dilo”, în care a jucat Rona Hartner, a murit la 77 de ani

    septembrie 4, 2026

    A patra ediţie a RROMA Film Festival – între 4 şi 6 septembrie

    septembrie 1, 2026

    Un procent de 89% dintre absolvenţii de învăţământ superior în 2020 erau angajaţi la cinci ani de la terminarea studiilor

    noiembrie 19, 2026

    Calendarul de înscriere la creşă şi grădiniţă, în consultare publică

    noiembrie 18, 2026

    ANIS: Granturi de 105.000 de euro pentru modernizarea predării în universităţile din România

    noiembrie 16, 2026

    Majoritatea românilor consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenţei în şcoli revine familiilor

    noiembrie 12, 2026

    UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

    noiembrie 21, 2026

    Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic

    noiembrie 21, 2026

    Competenţele tehnice şi de specialitate, cel mai important criteriu în selecţia candidaţilor pentru 54,5% dintre angajatori

    noiembrie 20, 2026

    Fără alfabetizare în AI, oamenii vor utiliza instrumentele fără să le înţeleagă limitele, riscurile şi influenţa

    noiembrie 20, 2026

    Austria va dedica un memorial genocidului romilor

    aprilie 28, 2026

    Romii în perioada interbelică

    noiembrie 17, 2025

    BNR prezintă documente de arhivă despre Tezaurul de la Moscova

    octombrie 27, 2025

    Muzeul de la Auschwitz lansează un instrument online pentru a combate negarea Holocaustului în reţelele sociale

    august 1, 2025

    OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

    noiembrie 21, 2026

    Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

    noiembrie 21, 2026

    UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

    noiembrie 21, 2026

    Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic

    noiembrie 21, 2026
  • Opinii
    1. Editorial
    2. Interviuri
    3. Puncte de vedere
    4. View All

    Nicolae Păun: Nu-l voi vota pe Siegfried Mureșan ca premier al României

    septembrie 20, 2026

    Nicolae Păun: Nu vom avea guvern până la alegerile anticipate

    septembrie 17, 2026

    Nicolae Păun: Succes tuturor copiilor în noul an școlar!

    septembrie 7, 2026

    Nicolae Păun: Din păcate, până în decembrie România nu va avea guvern

    septembrie 4, 2026

    „Factorul rom”, de Adrian Nastase

    august 28, 2013

    Nicolae Păun: Nu-l voi vota pe Siegfried Mureșan ca premier al României

    septembrie 20, 2026

    Nicolae Păun: Nu vom avea guvern până la alegerile anticipate

    septembrie 17, 2026

    Nicolae Păun: Succes tuturor copiilor în noul an școlar!

    septembrie 7, 2026

    Nicolae Păun: Din păcate, până în decembrie România nu va avea guvern

    septembrie 4, 2026
  • Comunitate
    1. Evenimente
    2. Asociații și Organizații
    3. Activitate parlamentara
    4. Tradiție
    5. Remember
    6. View All

    APRPE Prahova: Campania educațională a Partidei Romilor a continuat și în comuna Florești din județul Prahova

    septembrie 21, 2025

    Organizația de Tineret Partida Romilor „Pro Europa”: 1 Iunie cu zâmbete și magie în Parcul Humulești

    iunie 2, 2025

    Partida Romilor ”Pro Europa” Cluj: Campanie pentru construirea unei căsuțe pentru o familie cu 6 copii din Călățele

    februarie 3, 2025

    Spectacole eveniment organizate de Partida Romilor cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor

    aprilie 4, 2024

    TVA de 9% la cumpărarea primei locuințe, care nu depășește 140.000 de euro

    noiembrie 17, 2026

    Întâlnire de lucru a reprezentanților minorității rome cu ministrul MIPE

    noiembrie 13, 2026

    Ajutor de 1.000 de lei lunar pentru chiria studenților care lucrează

    noiembrie 3, 2026

    Nicolae Păun: Românii înșelați de bănci prin manipularea ROBOR vor putea primi compensații

    octombrie 27, 2026

    Jocul fecioresc, un mediu al comunicării interculturale într-o regiune multietnică

    mai 13, 2025

    Principalele tipuri de Rromi și meșteșugurile lor tradiționale

    aprilie 7, 2025

    Ziua Internațională a Romilor: Celebrând cultura și tradițiile rome

    aprilie 5, 2025

    Romanipen, sistemul de valori rome

    iunie 20, 2023

    Memorialului Victimelor Holocaustului din România, 20 de ani de la punerea pietrei de temelie

    octombrie 20, 2026

    Antropologul Vasile Ionescu, unul dintre pionierii mişcării romilor din România

    octombrie 15, 2026

    Cântăreaţa de muzică lăutărească Gabi Luncă – Voce şi stil inegalabile

    aprilie 6, 2026

    75 de ani de la naşterea interpretului de muzică lăutărească Nelu Ploieşteanu

    decembrie 16, 2025

    Memorialului Victimelor Holocaustului din România, 20 de ani de la punerea pietrei de temelie

    octombrie 20, 2026

    Antropologul Vasile Ionescu, unul dintre pionierii mişcării romilor din România

    octombrie 15, 2026

    ANUNȚ ACORDARE  AVIZ GPMN

    iulie 22, 2026

    DECIZIE ANULARE CERERE DE OFERTE

    aprilie 30, 2026
  • Contact
Facebook X (Twitter) Instagram
Tribuna Romilor
Prima pagină » Evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la Bucureşti şi din alte oraşe
La zi

Evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la Bucureşti şi din alte oraşe

decembrie 22, 2025Niciun comentariu13 Mins Read
Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email Telegram Copy Link
Share
Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email Copy Link

În ziua de 21 decembrie 1989 autorităţile se confruntau cu o criză în creştere, pe măsură ce tulburările din Timişoara se extindeau. În această zi, tulburările au izbucnit şi în Bucureşti ”care, din acel moment, a devenit principalul punct al demonstraţiilor”, se arată în volumul ”Revoluţia română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies (apărută în versiunea românească la Editura Humanitas, Bucureşti, 2006). Tot la 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv, iar demonstraţii au avut loc şi în alte oraşe mari ale ţării.

În noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989 Comitetul Municipal PCR hotărăşte organizarea la Bucureşti, în Piaţa Republicii (Piaţa Palatului) din faţa sediului Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a unui mare ”miting popular” care să condamne ”acţiunile huliganice” de la Timişoara, se arată în lucrarea ”România. Date şi fapte. 1989-2009”, editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES (2010).

Mitingul uriaş din Piaţa Palatului, care urma să fie transmis în direct la radio şi televiziune, trebuia să demonstreze publicului din România sprijinul larg de care continua să se bucure regimul şi, în consecinţă, să legitimeze reprimarea demonstraţiilor de la Timişoara. ”Dată fiind tensiunea în creştere, aceasta era o strategie foarte riscantă (…) Dar Ceauşescu nu a văzut-o astfel deoarece continua să creadă cu tărie că beneficia de sprijinul maselor de muncitori”, arată Peter Siani-Davies, specialist în istorie modernă sud-est europeană, conferenţiar la University College din Londra.

La 21 decembrie 1989 la sediul Comitetului Central al PCR din Bucureşti s-a desfăşurat o şedinţă a Comitetului Politic Executiv în cadrul căreia s-a discutat situaţia de la Timişoara. Nicolae Ceauşescu a propus cu acest prilej mărirea unor retribuţii şi ajutoare sociale. În jurul orei 12.00 a început marele miting din Piaţa Palatului. Participanţilor le-au fost distribuite numeroase pancarte prin care erau condamnate manifestaţiile de la Timişoara şi se exprima solidaritatea cu conducerea de partid şi de stat. Desfăşurarea mitingului era transmisă în direct de televiziune şi radio.

La balconul Comitetului Central al PCR se aflau Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena, înconjuraţi de mulţi dintre conducătorii de partid. Cuvântarea lui Nicolae Ceauşescu a fost întreruptă de grupuri de protestatari, constituite spontan. S-au auzit huiduieli, s-a creat panică, iar cea mai mare parte a manifestanţilor s-a dispersat din Piaţa Palatului. Panica s-a generalizat, iar Nicolae Ceauşescu a părăsit microfonul şi a plecat din balconul de la care vorbea. Transmisia mitingului la radio şi televiziune a fost întreruptă. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”, lucrare editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Momentul este descris şi în cartea ”Revoluţia română din decembrie 1989”, de Peter Siani-Davies, astfel: ”(…) Ceauşescu s-a apropiat de microfon şi a început să vorbească. Era ora 12.31. Abia apucase să spună câteva fraze când a fost întrerupt de o mişcare a mulţimii şi de ţipete ascuţite. Imediat a fost oprită difuzarea în direct prin radio şi tv, nu înainte însă ca grimasa de uluire de pe faţa lui Ceauşescu să fie surprinsă de camera de luat vederi, rămânând întipărită în memoria telespectatorilor din întreaga ţară. Saluta mulţimea, agitând mâna abia perceptibil, şi mulţi români îşi amintesc acel moment ca fiind punctul de cotitură în care au realizat fragilitatea puterii lui Ceauşescu şi posibilitatea răsturnării lui”. Sursa tulburărilor nu a fost niciodată stabilită cu precizie. S-a avansat ideea că zgomotul puternic ar fi fost cauza, dar tot nu se ştie dacă acest lucru a fost produs printr-un act deliberat. ”Dar, indiferent care ar fi fost originea sa, zgomotul a provocat panică în rândul mulţimii, care era deja tensionată şi răvăşită de zvonuri, iar în învălmăşeala care a urmat au fost rănite 15 persoane”, aminteşte Peter Siani-Davies în cartea sa.

După câteva momente, Nicolae Ceauşescu a reapărut în balconul Comitetului Central şi a reînceput cuvântarea, transmisiile de televiziune şi radio fiind reluate. Nicolae Ceauşescu a promis luarea unor măsuri de îmbunătăţire a nivelului de trai şi protecţie socială. Spre sfârşitul discursului, a fost din nou întrerupt de scandări neclare, astfel încât mitingul s-a terminat mai devreme decât fusese planificat. Mulţimea s-a grăbit să plece, piaţa s-a golit, iar pe pavaj au rămas grămezi de pancarte. Totodată au început primele desfăşurări de trupe.

Pentru prima dată în 24 de ani de când se afla la conducere, Ceauşescu fusese huiduit în timpul unui discurs, se menţionează în lucrarea ”România. Date şi fapte. 1989-2009”. După spargerea mitingului, pe străzile din jur mii de oameni manifestează pentru democraţie şi împotriva dictaturii. Grupurile de protestatari se regrupează în zonele centrale ale Bucureştilor, în Piaţa Romană şi la Sala Dalles, scandând ”Democraţie!”, ”Libertate!”, ”Jos dictatura”, ”Jos comunismul”, ”Moarte tiranului!”. La ora 14.00 în centrul oraşului apar primele blindate şi autoamfibii.

După sosirea întăririlor, forţele de ordine au făcut uz de gaze lacrimogene şi de bastoane pentru a dispersa manifestanţii, care au fugit pe străzile laterale. Dispersarea demonstranţilor din spaţiul strâmt al Căii Victoriei a fost relativ simplă, dar s-a dovedit mult mai dificilă în Piaţa Universităţii. ”Piaţă şi, în egală măsură, punct de intersecţie a două bulevarde, această zonă se întinde sub geamurile hotelului Intercontinental, clădire turn în care se cazau în mod tradiţional mulţi dintre vizitatorii străini ai României comuniste. Acesta avea să devină punctul central al revoluţiei din Bucureşti” (”Revoluţia română din decembrie 1989”, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006). Faţă în faţă cu protestatarii din Piaţa Universităţii erau scutieri, în spatele cărora erau dispuse mai multe vehicule de pompieri şi transportoare blindate cu soldaţi înarmaţi. Spre seară, au sosit noi întăriri militare.

În cursul serii, demonstranţii, majoritatea tineri, se concentrează în faţa hotelului Intercontinental, unde ridică o baricadă în faţa dispozitivului de intervenţie. Forţele de ordine primesc ordinul să ”cureţe zona”. În cursul nopţii se trage asupra demonstranţilor de la Intercontinental şi din Piaţa Universităţii, căzând numeroşi morţi şi răniţi. Mai mulţi tineri au fost ucişi în faţa Sălii Dalles. Numeroşi manifestanţi, majoritatea tineri, sunt arestaţi şi încarceraţi la închisoarea Jilava, din apropierea Bucureştilor, unde sunt torturaţi cu cruzime. După ce manifestanţii sunt alungaţi, unităţi de salubrizare spală asfaltul de sânge. Bilanţul nopţii de 21/22 decembrie 1989 de la Bucureşti fost de 49 de demonstranţi morţi, 463 răniţi şi 698 arestaţi.

Tot în ziua de 21 decembrie 1989, la Timişoara au avut loc manifestaţii pentru a şasea zi consecutiv. Muncitorii au părăsit lucrul şi s-au îndreptat spre Piaţa Operei, unde s-au adunat zeci de mii de oameni. S-a constituit Frontul Democratic Român din Timişoara, care a difuzat o ”Declaraţie-Program”. La Braşov câteva zeci de mii de oameni s-au adunat în faţa Comitetului judeţean PCR, iar la Sibiu, unde prim-secretar al Comitetului Judeţean PCR era Nicu Ceauşescu, fiul lui Nicolae Ceauşescu, au ieşit în stradă câteva mii de manifestanţi.

În data de 22 decembrie 1989, la primele ore ale zilei, marile uzine bucureştene şi-au încetat activitatea, iar grupuri masive de muncitori de la ”Griviţa Roşie”, ”Vulcan”, ”23 August”, ”Pipera”, ”Republica”, Întreprinderea de Maşini Unelte şi Ansamble Bucureşti au părăsit locul de muncă şi s-au îndreptat spre centrul Capitalei. Înaintarea lor a fost oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată la câteva sute de metri de sediul Comitetului Central al PCR. Zecile de mii de manifestanţi au produs o enormă presiune asupra dispozitivului militar care a rezistat, fără a riposta. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

În jurul orei 10.00 are loc o şedinţă la care participă unii membri ai CPEx al PCR. Nicolae Ceauşescu anunţă că generalul Milea, pe care-l califică drept trădător, s-a sinucis. La ora 10.59 postul de radio anunţă că prin decret prezidenţial se instituie ”starea de necesitate” pe întreg teritoriul României. Anunţul a fost urmat de ştirea: ”Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca un trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”. Amintind despre ”tensionatul anunţ referitor la sinuciderea generalului Milea, în care se vorbea insistent despre comportamentul trădător al acestuia”, Peter Siani-Davies menţionează faptul că, ulterior, ”circumstanţele morţii lui Milea au fost mult timp subiect de dezbatere”. (”Revoluţia română din decembrie 1989”).

Vestea sinuciderii generalului Vasile Milea s-a răspândit imediat. La aflarea veştii, mii de cetăţeni au pornit spre centrul oraşului. După ora 11.00, în condiţiile fraternizării armatei cu demonstranţii, generalul Victor Atanasie Stănculescu ordonă ca aceasta să se retragă în cazărmi. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Sutele de mii de manifestanţi scandează ”Armata e cu noi!” şi invadează Piaţa Palatului. O parte din manifestanţi forţează intrările şi pătrund în Comitetul Central.

La ora 12.06, Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu, însoţiţi de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe şi două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR la bordul unui elicopter. Elicopterul a ajuns mai întâi la reşedinţa prezidenţială de la Snagov, de unde, după o scurtă escală, a decolat din nou, de data asta doar cu soţii Ceauşescu şi cu gărzile lor de corp, apoi a aterizat pe un câmp aproape de Titu. De acolo, soţii Ceauşescu au ajuns cu o maşină în apropiere de municipiul Târgovişte, unde, în jurul orei 15.30, au fost arestaţi. Cei doi au fost ulterior transferaţi la Unitatea Militară 01417 din Târgovişte.

După fuga lui Ceauşescu din Bucureşti, mulţimii care ocupa Piaţa Palatului i s-au alăturat zeci de mii de cetăţeni, care au ieşit din case şi au invadat largile bulevarde ale oraşului. Mulţimea a năvălit în clădirea Comitetului Central. Protestatarii au urcat în balconul clădirii, de unde au început să se adreseze mulţimii din Piaţa Palatului, în timp ce manifestanţii scandau ”Libertate!”, ”România!”, ”Nu plecăm!”.

În acelaşi timp, oamenii au început să se adune în jurul sediului Televiziunii. La radio se transmiteau în direct evenimentele. Postul de televiziune îşi începe emisiunea având în platou un grup de manifestanţi în frunte cu actorul Ion Caramitru şi poetul Mircea Dinescu, cunoscut disident. Acesta din urmă anunţă în direct populaţia că ”dictatorul a fugit”, strigând ”Victorie! Fraţi români, am învins!”. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”)

Între orele 14.15 şi 16.00 unităţi ale armatei sunt trimise să asigure paza unor obiective importante din Capitală: Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Naţională, Radiodifuziunea Română, Palatul Telefoanelor, alte instituţii şi unităţi de interes strategic. Blindatele arborează tricolorul, iar militarii poartă brasarde tricolore.

În seara zilei de 22 decembrie 1989 se constituie noul organism al puterii de stat – Frontul Salvării Naţionale (FSN), având drept scop ”instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. La posturile de radio şi televiziune a fost transmis ”Comunicatul către ţară” al Consiliului FSN, în care se arăta: ”Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul FSN”. (”Istoria României în date”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). A fost făcut cunoscut, totodată, un program vizând democratizarea vieţii politice şi sociale în România. Programul cuprindea deziderate precum abandonarea rolului conducător al unui singur partid politic şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ; organizarea de alegeri libere în luna aprilie; separarea puterilor în stat; elaborarea unei noi Constituţii; promovarea liberei iniţiative în economie; sprijinirea micii producţii ţărăneşti; democratizarea învăţământului şi culturii; respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale; respectul deplin al drepturilor şi libertăţilor omului; integrarea în procesul de construire a unei Europe unite etc. (”România. Date şi fapte. 1989-2009”). În Consiliul FSN au fost desemnaţi provizoriu ca membri Ana Blandiana, Doina Cornea, Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dan Deşliu, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Dan Marţian, Cazimir Ionescu, Domokos Geza, Ion Iliescu şi alţii.

În după-amiaza zilei de 22 decembrie a apărut ”Libertatea”, primul ziar al Revoluţiei române, iar seara au apărut primul număr al ziarului ”Tineretul Liber”, precum şi, în ediţie specială, ziarul ”Scânteia Poporului”.

Televiziunea a transmis în direct evenimentele din Piaţa Palatului din 22 decembrie 1989. Spre seară apar relatări despre focuri izolate de armă, care apoi se înmulţesc, odată cu lăsarea întunericului. Se răspândesc zvonuri alarmiste, unele făcând referire la existenţa unor terorişti. Cei aflaţi în balconul Comitetului Central lansează constant apeluri la calm.

După orele 18.00 şi în tot cursul nopţii de 22 spre 23 decembrie 1989 elemente diversioniste necunoscute deschid focul simultan în mai multe puncte din Bucureşti. Se înregistrează victime în rândul armatei şi populaţiei civile. Sediul Televiziunii este atacat în forţă, şi pentru puţin timp emisia este întreruptă. Se trage şi în Piaţa Palatului, fiind vizat sediul Comitetului Central. În schimbul de focuri din Piaţa Palatului, trăgându-se din clădirea fostului Palat Regal (ce adăpostea Muzeul de Artă) spre clădirea CC al PCR şi asupra mulţimii din piaţă, este incendiată clădirea Bibliotecii Centrale Universitare.

Demonstraţii şi confruntări armate au avut loc în zilele de 21 şi 22 decembrie 1989 şi în celelalte oraşe mari ale ţării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Iaşi, Craiova. La Timişoara, în 22 decembrie populaţia oraşului a fost pentru a şaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversionişti au declanşat atacuri asupra locaţiilor strategice din oraş şi asupra unităţilor militare. Şi la Sibiu obiective strategice din oraş au fost atacate spre seară de grupuri de diversionişti.

Bilanţul victimelor din timpul evenimentelor din decembrie 1989 a fost de 1.104 morţi (dintre care 160 înainte de 22 decembrie) şi 3.321 răniţi (dintre care 1.107 până la 22 decembrie), potrivit volumului ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Revoluţia din decembrie 1989 s-a născut ca o explozie de revoltă populară împotriva unei dictaturi totalitare aflate în criză terminală, scrie politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa ”Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009). ”Ceauşescu era izolat pe plan internaţional şi detestat de o populaţie disperată. Revolta de la Timişoara din 15 decembrie 1989 a fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, arată Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată. Revoluţia din decembrie 1989 s-a născut ca o explozie de revoltă populară împotriva unei dictaturi totalitare aflate în criză terminală, scrie politologul Vladimir Tismăneanu în cartea sa ”Despre 1989. Naufragiul utopiei” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009). ”Ceauşescu era izolat pe plan internaţional şi detestat de o populaţie disperată. Revolta de la Timişoara din 15 decembrie 1989 a fost momentul inaugural al seriei de acţiuni care aveau să culmineze la Bucureşti şi în alte oraşe în zilele de 21 şi 22 decembrie şi care au constituit efectiv o revoluţie ca modalitate de întemeiere a libertăţii (…) Născut din violenţă şi brutalitate, regimul pierea în chip violent şi brutal. Îşi dovedea, încă o dată, deficitul total de legitimitate şi proba natura ilegală, criminală, a existenţei sale”, arată Vladimir Tismăneanu în lucrarea sus-menţionată.

22 decembrie revolutie romania
Follow on Google News Follow on Flipboard
Share. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
Previous ArticleSf. Ier. Petru Movilă, mitropolitul Kievului; Sf. Mare Mc. Anastasia
Next Article Peste 1,5 miliarde euro în domeniul energiei şi eficienţei energetice, la dispoziţia companiilor şi autorităţilor locale

Related Posts

Bucureştiul devine, timp de 3 zile, capitala ciocolatei

noiembrie 20, 2026

România va întâlni Estonia, în barajul pentru Liga B a Ligii Naţiunilor

noiembrie 20, 2026

Cluj-Napoca: Târgul de Crăciun din Piaţa Unirii îşi deschide porţile în 20 noiembrie, cu un concert Smiley

noiembrie 19, 2026

România a ajuns la un PIB per capita de 80% din media UE, la 20 de ani de la aderare

noiembrie 18, 2026

Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2026

noiembrie 18, 2026

Cutremurul de magnitudine 5,7 din judeţul Vrancea s-a produs la o adâncime de 120,8 km

noiembrie 18, 2026
Add A Comment
Leave A Reply Cancel Reply

Editorial

Nicolae Păun: Nu-l voi vota pe Siegfried Mureșan ca premier al României

septembrie 20, 2026

Săptămâna ce urmează Siegfried Mureșan se va prezenta la Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale (GPMN),…

Nicolae Păun: Nu vom avea guvern până la alegerile anticipate

septembrie 17, 2026

Nicolae Păun: Succes tuturor copiilor în noul an școlar!

septembrie 7, 2026
Cele mai populare

OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

noiembrie 21, 2026

Punerea în aplicare la nivel mondial a şase măsuri menite să limiteze…

Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

noiembrie 21, 2026

Consumul regulat de ceai poate să ofere beneficii importante pentru inimă şi…

UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

noiembrie 21, 2026

Comisia Europeană a anunţat joi că a decis să amâne cu cel…

Abonează-te la Știri

Primește cele mai recente știri de la Tribuna Romilor despre comunitatea romă.

Advertisement
Demo
Facebook X (Twitter) TikTok Instagram

Roma News

  • Naționale
  • Internaționale
  • Politică
  • Educație
  • Social
  • Evenimente
  • Activitate Parlamentară

Abonează-te la actualizări

Află cele mai recente știri de la Tribuna Romilor.

© 2026 Tribuna Romilor. Creat de Inconst Bucureșt
  • Politică de Cookie-uri (UE)
  • Termeni și Condiții
  • Accesibilitate

Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}