Eliminarea plafonării preţurilor la gazele naturale ar putea duce la creşteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale pentru populaţie, începând cu 1 aprilie, în condiţiile în care cotaţiile gazelor pe pieţele europene sunt din nou pe un trend ascendent, potrivit unei analize realizate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
„Preţurile gazelor naturale în Europa se află, din nou, pe trend ascendent. Cotaţia pe bursa olandeză Dutch TTF a depăşit, miercuri, 100 euro pentru un megawatt-oră (MWh), iar temerile unui nou episod de accelerare care să reverbereze negativ asupra consumatorilor şi economiilor continentului sunt în creştere. Cu stocuri reduse şi apropierea sezonului rece în condiţii de perturbări ale aprovizionării, cotaţia a sărit cu 36,2% doar în octombrie. Situaţia din Europa este diferită de cea din SUA, unde gazul natural este relativ stabil începând din primăvară şi unde deja are un avans de doar 2,3% luna aceasta”, se arată în analiză.
Potrivit consultantului XTB, depozitele europene de gaze se află sub nivelurile istorice ale perioadei.
„Europa, care nu se poate baza pe gazul natural dinspre Orientul Mijlociu în condiţiile conflictului din regiune, are un grad de umplere sub cel istoric al perioadei. S-a pornit de la niveluri coborâte din primăvară, cu depozite 28% pline la finele sezonului rece, faţă de 34% în anul anterior. La 21 octombrie, la nivel european, depozitele erau pe trei sferturi pline. Reticenţa de a le umple ţine şi de preţ: costul mediu al gazelor injectate pentru reumplere este al doilea cel mai ridicat din ultimul deceniu, punctează reprezentantul XTB. Fără volume semnificative de gaz natural dinspre Qatar, Europa s-a aprovizionat din alte surse, la cotaţii în creştere. Gazul lichefiat (GNL) dinspre SUA acoperă aproximativ 30% din cerere”, se menţionează în document.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor în sezonul rece, vremea şi disponibilitatea importurilor de gaze lichefiate vor avea un rol important.
„Cu un nivel al stocurilor redus, sub media istorică, în special în ţări precum Germania, vremea va avea o influenţă majoră asupra traiectoriei preţurilor în această iarnă. Europa va continua să „lupte” pentru importurile flexibile de GNL cu Asia, cu potenţiale episoade de volatilitate pronunţată. Cu restricţiile pentru gazul din Rusia şi exporturile Qatar-ului afectate, sursa principală pentru gazul natural ar urma să fie SUA”, susţine Claudiu Cazacu.
Deşi nu suntem la vârfurile din 2022, în contextul datoriei publice şi al dobânzilor ridicate în Europa, o nouă criză energetică ar pune presiune suplimentară pe economie şi consumatori. Mesajul SUA către aliaţii din Golful Persic de a fi pregătiţi pentru o nouă rundă scurtă, dar intensă, a conflictului cu Iranul după alegerile din 3 noiembrie este un nou risc pentru petrol şi gaze naturale, mai arată în analiză.
Consultantul XTB prezintă şi scenariile posibile pentru evoluţia cotaţiilor europene.
„Traderii sunt atenţi pe termen scurt la reperul de 100 de Euro/MWh şi vor urmări dacă piaţa se va „aşeza” deasupra sau sub acesta. Dacă reperul ar fi depăşit, următoarea regiune ar putea fi cea de 115 Euro/MWh, urmată de 140-145 Euro/MWh. Cu toate acestea, un vârf chiar dincolo de nivelurile de mai sus, spre 180 Euro/MWh nu poate fi exclus, dacă vremea devine deosebit de rece pentru o perioadă prelungită”, explică acesta.
În România, nivelul de umplere a depozitelor de gaze este superior mediei europene, dar inferior celui de anul trecut.
„În România, frigul a dus la importuri de 14,7 milioane de mc de gaze (sau 155 GWh) miercuri, din care exportă mai departe 6,7 milioane de mc (71 GWh). Stăm mai bine la depozitare, având 88% din spaţiu ocupat (faţă de 75%, media în Europa), dar suntem sub nivelul de anul trecut, când aveam 98% din capacitate „încărcată””, se menţionează în document.
Analiza atrage atenţia asupra efectelor preţurilor ridicate asupra industriei şi a facturilor populaţiei.
„Pentru consumatorii industriali, preţul ridicat al gazelor naturale pune probleme. Viabilitatea unor domenii este adusă în discuţie şi la noi în ţară, şi în întreaga Europă. Preţul echivalent în SUA, de aproximativ 8 Euro/MWh, este semnalul unei diferenţe majore de competitivitate. Liberalizarea preţurilor ar însemna ajustarea lor în sens ascendent şi pentru populaţie”, explică reprezentantul XTB.
Deocamdată, schema de plafonare stabileşte niveluri maxime de preţ pentru producătorii şi furnizorii de gaze naturale. Eliminarea acestora ar putea duce la creşteri procentuale de trei cifre ale facturilor finale, de la 1 aprilie. „În scenariul nostru principal, însă, dacă preţul gazelor pe burse rămâne peste 50-60 EUR/MWh, o amânare sau o schemă nouă de compensare ar fi variantele probabile”, se arată în analiză.
Un avantaj al României îl reprezintă perspectiva creşterii producţiei interne de gaze prin proiectul Neptun Deep.
„România deţine, însă, un atu: producţia Neptun Deep. Pentru consumatori, va conta efectul final în preţuri al majorării masive a ofertei de gaze la nivel intern, iar pentru cei cu venituri reduse, o trecere rapidă la nivelurile de piaţă ar fi dificil de gestionat”, subliniază consultantul XTB.
Totodată, evoluţia veniturilor producătorilor de gaze va depinde şi de schema de plafonare adoptată.
„Pe de altă parte, unii români deţin, direct sau indirect, prin fonduri listate sau prin pensii, acţiuni la producătorii Romgaz şi Petrom. Aceştia ar urma să obţină o accelerare a veniturilor, în timp ce distribuţia profiturilor va depinde de schema de plafonare adoptată efectiv. Identificarea unui nivel de echilibru într-o economie complexă este o misiune importantă, dar nu uşoară”, a adăugat Claudiu Cazacu.
