Sărbătoarea intrării în biserică a Maicii Domnului este prăznuită în Biserica Ortodoxă la 21 noiembrie.
Părinţii Maicii Domnului, Ioachim şi Ana, au primit acest copil după îndelungi rugăciuni şi la o vârstă înaintată. Rugându-se pentru naşterea ei, aceştia au făgăduit să închine copilul lui Dumnezeu, să i-l aducă în dar. Maica Domnului a fost aşadar adusă în templul din Ierusalim, la vârsta de trei ani.
„Chemând toate rudeniile din Nazaret unde vieţuiau, rudenii care erau de neam împărătesc şi arhieresc, căci însuşi dreptul Ioachim era de neam împărătesc, iar soţia lui, Sfânta Ana, era de neam arhieresc; şi aducând şi cete de fecioare tinere, au pregătit făclii multe şi au împodobit pe Preacurata Fecioara Maria cu podoabă împărătească” (Vieţile Sfinţilor).
Aşa a fost dusă Născătoarea de Dumnezeu la templul Legii vechi şi dăruită Domnului.
La templu, Maria a fost întâmpinată de preoţi între care era şi arhiereul Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul. Prin puterea harului, el a recunoscut lucrarea lui Dumnezeu: a dus copila în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt al templului unde, o dată pe an, intra numai arhiereul.
Acolo i-a dat arhiereul Zaharia Preacuratei Fecioare loc de rugăciune. Căci celorlalte fecioare, care, de asemeni, erau aduse pentru slujbă în biserica Domnului până la o anumită vârsta, le era dat loc de rugăciune, după mărturia Sfântului Chiril Alexandrinul şi a lui Grigore de Nissa, între biserică şi altar. Şi în nici un caz nu era posibil ca vreuna din aceste fecioare să îndrăznească să se apropie de altar, pentru că erau oprite de arhiereu.
Maria Maica Domnului, la începutul vieţii sale, a intrat în biserica Ierusalimului, templul care a fost zidit de regele Solomon, fiind găzduită în spaţiul destinat fecioarelor. Camerele, largi şi foarte frumoase, erau construite din piatră pe lângă peretele biserici.
Preacuratei Fecioare Maria, care era de neam împărătesc şi arhieresc, i-au fost orânduite pentru ajutor o seamă de fecioare care cunoşteau bine Sfânta Scriptură şi ştiau lucrul de mână. La templu veneau des şi Sfinţii ei Părinţi Ioachim şi Ana. Sfânta Ana, mai ales, venea de multe ori să-şi vadă copilul.
Maica Domnului a rămas la templu 12 ani, deprinzând lucrul de mână, citirea Scripturii şi îndeosebi rugăciunea. După trecerea acestor ani, a fost dată în grija bătrânului Iosif, pentru a păzi în continuare curăţia şi sfinţenia vieţii ei.

