Contrastul social în România rămâne dureros, în condiţiile în care 27,4% din populaţie este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială, iar 17,2% trăieşte în deprivare materială şi socială severă – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, însă românii generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deşeuri alimentare, din care aproape două milioane de tone provin direct din gospodării, atrage atenţia Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
Potrivit unui comunicat al organizaţiei, Marcarea Zilei Mondiale a Alimentaţiei sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a readus în prim-plan o temă vitală pentru viitorul societăţii: dreptul la hrană pentru toţi. A avea acces la hrană suficientă, sigură şi nutritivă nu este o favoare şi nici un simplu act de caritate ocazională, ci o condiţie de bază pentru o viaţă trăită în demnitate, subliniază FBAR.
„Această direcţie a primit recent o validare politică majoră la nivel european: printr-un vot istoric la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat amendamente esenţiale prin care recunoaşte accesul efectiv la hrană ca drept fundamental al omului şi cere asigurarea unei susţineri structurale pentru băncile de alimente, recunoscute ca piloni de stabilitate socială în faţa deprivării materiale”, se arată în comunicat.
Cu toate acestea, realitatea statistică mondială arată că sistemele agroalimentare actuale continuă să lase în urmă comunităţi întregi. Potrivit celui mai recent raport global al ONU, „The State of Food Security and Nutrition in the World 2026” (SOFI), aproximativ 645 de milioane de oameni au suferit de foame în 2025, iar peste 2,1 miliarde s-au confruntat cu forme moderate sau severe de insecuritate alimentară.
În plus, din cauza costurilor ridicate ale produselor bogate în nutrienţi (legume şi fructe proaspete, lactate, carne), o dietă sănătoasă este inaccesibilă financiar pentru 2,7 miliarde de oameni pe glob.
În România, discrepanţa dintre lipsă şi surplus este extrem de vizibilă. Datele oficiale Eurostat arată un tablou îngrijorător: 27,4% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar în rândul gospodăriilor cu copii dependenţi ponderea urcă la 29,4% (a doua cea mai mare din UE). De asemenea, 33,8% dintre copiii din România sunt expuşi riscului de sărăcie, iar 17,2% din întreaga populaţie se confruntă cu deprivare materială şi socială severă – situând ţara pe primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol.
În acelaşi timp, România generează anual aproximativ 3,58 milioane de tone de deşeuri alimentare (dintre care aproape 2 milioane de tone provin direct din gospodării). Conform ultimelor actualizări Eurostat, în România se risipesc circa 188 de kilograme de alimente pe locuitor în fiecare an, plasând ţara pe locul 4 european la risipă.
„Dincolo de procente se află realitatea oamenilor pe care Reţeaua Băncilor pentru Alimente îi întâlneşte zi de zi prin asociaţiile din teren: copii din mediul rural care merg la şcoală fără pachet, bătrâni singuri forţaţi să aleagă între tratamentul medical şi o pâine sau părinţi care renunţă la propria porţie pentru a asigura masa celor mici”, se menţionează în comunicat.
FBAR subliniază că răspunsul la acest paradox din România nu este producerea mai multor alimente cu orice preţ, ci gestionarea responsabilă a celor deja existente. În acest sens, Reţeaua Băncilor pentru Alimente din România funcţionează ca o punte logistică profesionistă între companiile agroalimentare care au stocuri excedentare şi cele 910 organizaţii neguvernamentale partenere care îngrijesc comunităţi vulnerabile.
Prin cele 9 Bănci Regionale (Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi), reţeaua preia zilnic alimentele retrase din circuitul comercial – cu defecte de ambalare, erori de etichetare sau apropiate de data de expirare, dar conforme sanitar-veterinar – şi le redistribuie la temperatură controlată.
Astfel, în primul semestru din 2026 (ianuarie-iunie), Băncile pentru Alimente au redistribuit 8.926 de tone de produse (dintre care 7.589 de tone au fost alimente salvate direct de la risipă). Aceste resurse s-au transformat în aproximativ 17,1 milioane de porţii de hrană, asigurând sprijin lunar pentru o medie de 298.030 de persoane vulnerabile (inclusiv 111.822 de copii).
De asemenea, de la înfiinţarea primei structuri la Bucureşti şi până în prezent, Reţeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse (peste 44.000 de tone alimente salvate de la risipă şi peste 4.000 de tone donate de oameni prin Colecta Naţională de Alimente), asigurând peste 96 de milioane de porţii către 340.000 de beneficiari unici.
FBAR scoate în evidenţă că redirecţionarea surplusului alimentar aduce beneficii directe atât pe plan social, cât şi pe cel ecologic. Atunci când alimentele ajung la groapa de gunoi, descompunerea lor generează metan, un gaz cu efect de seră de peste 25 de ori mai nociv decât dioxidul de carbon. Conform datelor de specialitate, fiecare tonă de alimente salvată de la deşeuri previne generarea a circa 2,6 tone de emisii de CO2, protejând în acelaşi timp apa, energia şi solul utilizate în producţie.

