Percepția românilor asupra violenței domestice: majoritatea consideră că fenomenul este în creștere
Un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, relevă o realitate dureroasă: 64,2% dintre români consideră că numărul cazurilor de violență domestică asupra femeilor a crescut în ultimii ani. Studiul evidențiază percepția publicului în legătură cu un fenomen social persistent și complex, care continuă să afecteze grav societatea românească.
Creșterea fenomenului, simțită la nivelul opiniei publice
Rezultatele cercetării arată clar că o largă majoritate a populației percepe o intensificare a abuzurilor domestice împotriva femeilor. Potrivit datelor, doar 25,5% dintre respondenți cred că numărul cazurilor a rămas constant, în timp ce un procent semnificativ de 3,5% consideră că acestea au scăzut. 6,8% dintre persoanele participante au declarat că nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Această percepție generalizată în rândul românilor reflectă atât vizibilitatea tot mai mare acordată fenomenului în mass-media și în discursul public, cât și o conștientizare crescută a gravității sale în comunități.
Distribuția percepțiilor în funcție de vârstă, educație și regiune
Analiza segmentată a răspunsurilor oferă o perspectivă detaliată asupra categoriilor sociale care resimt cel mai acut creșterea violenței domestice. Persoanele între 30 și 44 de ani (69,7%), dar și cele din categoria 45–59 de ani (68,7%) sunt cele mai convinse că această problemă s-a agravat. Cei cu studii superioare (68,4%) prezintă, de asemenea, un nivel ridicat de îngrijorare față de fenomen, ceea ce sugerează o corelație între nivelul de educație și sensibilizarea față de problematica socială a violenței de gen.
Pe regiuni, cele mai mari procente de respondenți care spun că violența împotriva femeilor este mai frecventă decât în trecut se înregistrează în regiunile Sud-Vest (74,2%), Nord-Vest (70,1%) și Sud Muntenia (67,9%). În schimb, zonele Centru (55,5%) și Nord-Est (58,9%) indică un grad mai scăzut de percepție a creșterii fenomenului.
Diferențe între sexe și orientări politice
În mod previzibil, femeile resimt mai acut problema violenței domestice. Astfel, 68,2% dintre femei consideră că fenomenul este în creștere, comparativ cu 60,1% dintre bărbați. Această diferență subliniază impactul direct și disproporționat al abuzurilor domestice asupra femeilor și evidențiază un potențial decalaj de percepție între sexe.
Din perspectivă politică, votanții partidelor de opoziție – cum ar fi Alianța Dreapta Unită (77,6%), USR (70%), dar și UDMR (66,3%) – sunt mai predispuși să afirme că violența împotriva femeilor a crescut. Pe de altă parte, alegătorii PSD (66%), AUR (59,2%) și cei ai PNL (58,1%) exprimă în proporție mai mică această opinie. Această diferențiere în percepții politice ar putea reflecta nu doar atitudini sociale distincte, ci și expunerea diferită la informație sau priorități ideologice.
Profilul celor care cred că situația s-a înrăutățit
Potrivit datelor din sondaj, principalele profiluri ale celor care consideră că violența domestică a crescut includ persoane între 30 și 60 de ani, cu studii medii sau superioare, rezidenți din mediul urban, cu venituri ridicate, fără afiliere religioasă sau de confesiune ortodoxă, dar și persoane care nu au copii. Majoritatea celor care susțin această opinie sunt femei, locuiesc în sud-vestul țării și urmăresc știrile cu o frecvență ridicată.
Această imagine sugerează că expunerea la informații, educația și experiențele personale sau profesionale pot contribui la crearea unei conștientizări mai clare asupra fenomenului violenței împotriva femeilor.
Contextul social și nevoia de acțiune politică
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a comentat rezultatul cercetării, subliniind importanța ca fenomenul violenței domestice să fie tratat cu responsabilitate la nivel politic și instituțional: „Relațiile sociale armonioase, bazate pe respect reciproc, sunt o componentă fundamentală a culturii democratice și bunăstării unei societăți”. El a adăugat că este esențial ca autoritățile politice și instituționale să colaboreze cu societatea civilă, astfel încât să dezvolte politici și strategii publice capabile să combată în mod eficient violența împotriva femeilor.
Această declarație evidențiază nevoia urgentă de a transforma percepțiile publice în soluții concrete, prin intervenții legislative, programe de educație și sprijin instituțional pentru victime.
Metodologia sondajului: un eșantion reprezentativ
Sondajul a fost realizat în perioada 20–28 iunie 2025, pe un eșantion de 1.100 de persoane adulte, reprezentativ la nivel național pentru populația României. Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interview), adică prin telefon. Marja de eroare a sondajului este de ±2,95% la un nivel de încredere de 95%.
Violența domestică, o problemă majoră în România contemporană
Statistica oficială, precum și cazurile mediatizate deseori în spațiul public, confirmă gravitatea acestei probleme. Chiar dacă nu toți cetățenii au contact direct cu victime ale violenței domestice, sensibilizarea românilor față de acest fenomen arată o evoluție în atitudinea colectivă. Tot mai mulți oameni înțeleg că violența în familie nu este un fapt privat, ci o problemă socială cu implicații majore asupra sănătății, securității și drepturilor fundamentale ale femeilor.
Concluzie: semnal de alarmă pentru autorități și societate
Creșterea semnificativă a percepției asupra numărului cazurilor de violență domestică împotriva femeilor nu poate fi ignorată. Faptul că două treimi dintre români consideră că această problemă s-a agravat reflectă nu doar o realitate socială dureroasă, ci și o cerință clară pentru acțiune.
Autoritățile sunt chemate să răspundă prin adoptarea unor măsuri ferme: creșterea siguranței victimelor, înăsprirea sancțiunilor pentru agresori, finanțarea serviciilor de consiliere psihologică și adăposturi, precum și promovarea educației pentru egalitate de gen în școli. În paralel, mass-media și organizațiile civice pot contribui decisiv la informarea corectă a publicului și la schimbarea mentalităților încă ancorate în stereotipuri dăunătoare.
Vocea majorității românilor, evidențiată în datele sondajului INSCOP, devine astăzi un apel clar către clasa politică, instituții și societate, pentru a trata fenomenul violenței domestice ca pe o urgență națională.

