Românii îşi evaluează cunoştinţele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6 din 5, în timp ce, la nivel general, percepţia asupra digitalizării este din ce în ce mai pozitivă, iar 70% dintre aceştia o consideră un lucru bun în 2025, în creştere faţă de 63%, în 2024, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate.
Conform datelor centralizate în cercetarea „Digitalizarea sistemului de educaţie în România”, calitatea internetului şi digitalizarea firmelor private sunt pilonii cel mai bine evaluaţi (4/5 şi respectiv 3,9/5), în timp ce digitalizarea instituţiilor statului şi nivelul general al cunoştinţelor digitale primesc scoruri mai reduse (3,5/5).
Analiza pe segmente arată că tinerii din Generaţia Z evaluează digitalizarea mai ridicat decât generaţiile mature. Astfel, în funcţie de gradul de urbanizare, oraşele cu peste 200.000 de locuitori au scorul cel mai mare (3,8/5), ruralul este la 3,6/5, iar Bucureşti este sub medie, cu 3,3/5.
Totodată, românii îşi evaluează cunoştinţele digitale la un nivel mediu, cu un scor personal de 3,6/5, marjă în care elevii sunt consideraţi cel mai bine pregătiţi din punct de vedere digital (3,9/5), urmaţi de profesori (3,7/5). În acelaşi timp, părinţii sunt percepuţi ca având cel mai scăzut nivel (3,4/5).
În ceea ce priveşte utilizarea internetului şi accesul la tehnologie, datele cercetării evidenţiază faptul că, în România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenţi se încadrează în categoria utilizatorilor susţinuţi (cel puţin trei ore, zilnic). De asemenea, smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în nouă din zece gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone şi tabletă.
În ceea ce priveşte utilizarea internetului şi accesul la tehnologie, datele cercetării evidenţiază faptul că, în România, internetul este utilizat în medie trei ore pe zi, iar peste jumătate dintre respondenţi se încadrează în categoria utilizatorilor susţinuţi (cel puţin trei ore, zilnic). De asemenea, smartphone-ul este dispozitivul dominant, prezent în nouă din zece gospodării, iar copiii au acces tot mai frecvent la tehnologie, în special la smartphone şi tabletă.
Pe de altă parte, percepţia generală asupra şcolii este una modestă, cu o notă medie acordată de 6,7 pe o scară de la 1 la 10. Detaliat, 74% dintre români îi acordă note între 5 şi 8, doar 14% oferă scoruri de 9 şi 10, iar 12% o evaluează sub 5.
Potrivit sursei citate, în relaţia actuală cu unităţile de învăţământ, părinţii şi elevii declară un nivel moderat de satisfacţie: procesul de înscriere şi comunicarea cu şcoala funcţionează relativ bine, însă monitorizarea progresului şi utilizarea platformelor digitale rămân puncte slabe.
„Până în 2030, respondenţii se aşteaptă ca şcoala să îşi schimbe radical metodele de învăţare. Flexibilitatea programei şi adaptarea conţinutului la nevoile fiecărui elev sunt considerate esenţiale, iar tehnologia digitală devine catalizatorul acestei transformări. Materialele tradiţionale vor fi înlocuite treptat de resurse digitale, iar ritmurile de predare vor fi adaptate individual. Metodele de învăţare vor deveni mai flexibile şi interactive, îmbinând lucrul în echipă cu teme individuale realizate acasă. Platformele digitale şi realitatea augmentată sunt văzute ca instrumente de bază, iar temele vor fi rezolvate în mediul digital, nu pe hârtie – o schimbare profundă a felului în care elevii vor învăţa şi profesorii vor preda”, se menţionează în studiu.
În plus, dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor şi reducerea poverii birocratice a profesorilor sunt considerate priorităţi pentru viitor, în timp ce rolul şcolii de a pregăti pentru carieră, de a stimula munca în echipă şi comunicarea rămâne neschimbat. Potrivit studiului, 61% dintre români cred că viitorul educaţiei va fi mai degrabă digitalizat decât clasic.
Referitor la atitudinea faţă de intensificarea digitalizării, 72% dintre respondenţi cred că aceasta ar fi benefică, iar 64% consideră pozitivă folosirea zilnică a dispozitivelor digitale de către elevi şi 70% susţin obligativitatea platformelor digitale pentru teme şi evaluări.
Cercetarea de specialitate relevă faptul că 76% dintre elevi, 73% dintre profesori şi 59% dintre părinţi afirmă că digitalizarea le-ar face viaţa mai uşoară.
Cu toate acestea, sunt evidenţiate o serie de obstacole care încetinesc digitalizarea şcolilor. Printre cele mai menţionate se află: dependenţa de dispozitive (35%), elevii distraşi de obiectivele educaţionale (33%), lipsa dotărilor (33%), reducerea interacţiunii directe (32%), factorul politic (32%), costurile suplimentare pentru părinţi (28%), precum şi lipsa de pregătire a profesorilor (27%). „O barieră importantă este şi îngrijorarea legată de siguranţa copiilor în mediul digital – cyberbullying şi furt de date personale”, notează realizatorii studiului.
Aproape jumătate dintre respondenţi (48%) consideră că ministrul Educaţiei ar trebui să conducă procesul de digitalizare. Inspectoratele şcolare (38%) şi unităţile de învăţământ (34%) sunt văzute ca actori secundari importanţi, în timp ce companiile private sau ONG-urile au o influenţă percepută mult mai redusă.
Pe segmentul noilor tehnologii, românii privesc Inteligenţa Artificială ca pe o oportunitate în educaţie, iar printre beneficiile menţionate se află: alternative mai ieftine la meditaţii (43%), platforme cu feedback automatizat (43%) şi aplicaţii gamificate pentru învăţare (42%). Alte avantaje sunt bibliotecile digitale şi simulările virtuale pentru concepte complexe.
În schimb, principala teamă este pierderea contactului uman şi a relaţiei directe dintre elevi şi profesori. Alte îngrijorări includ presiunea psihologică asupra elevilor şi riscul unor recomandări superficiale. „În mod surprinzător, românii nu se tem că inteligenţa artificială ar putea elimina locurile de muncă ale profesorilor”, susţin specialiştii.
Studiul „Digitalizarea sistemului de educaţie în România” a fost realizat de Ipsos pentru Edge Institute, în august 2025, pe un eşantion de 1.500 de respondenţi cu vârste între 18 şi 60 de ani. Datele au fost colectate online şi au fost comparate cu rezultatele ediţiei anterioare din 2024, recalibrate pentru aceeaşi populaţie-ţintă.

