Aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern.
Cyberbullying-ul a devenit un fenomen constant la care au fost martori 60% dintre copii, arată o anchetă a organizaţiei.
Din ce în ce mai mulţi copii cu vârsta învăţământului gimnazial sunt în afara şcolii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022, 16,26% în anul 2023 şi 17,09% în anul 2024)1, situaţia fiind şi mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învăţământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022, 26,89% în anul 2023 şi 27,23% în anul 2024)2.
5.815 copii s-au născut din mame minore, în 496 dintre aceste cazuri mama având vârsta sub 15 ani3. Şi mai îngrijorător este faptul că aproape 1 din 5 copii născuţi din mamă minoră nu este primul copil al mamei.
Rata mortalităţii infantile creşte la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, trei din zece copii români sunt afectaţi de sărăcie şi se află în risc de excluziune socială şi tot mai mulţi copii sunt privaţi de protecţia vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), încât pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expuşi riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc înainte de vârsta de 15 ani rămân un fenomen îngrijorător al României.
La începutul anului 2025, erau 3.610.644 de copii cu reşedinţa în România4, reprezentând 19% din întreaga populaţie rezidentă a ţării. În anul 2025, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.725, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. Faţă de anul 2024, în anul 2025 s-au înregistrat cu 11.545 mai puţini născuţi-vii5.
– La finalul anului anterior, un număr de 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecţie specială, 8908 dintre ei crescând în instituţii de tip rezidenţial6.
– Sărăcie şi excluziune socială: Deşi în ultimii ani se înregistrează o îmbucurătoare tendinţă de scădere, peste 3 din 10 copii români (32,4%) continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Pentru 1.163 milioane de copii din ţara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectaţi de sărăcie în comparaţie cu adulţii, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu şase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulţilor.
Deşi riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor înregistrează o tendinţă de scădere, nu putem spune acelaşi lucru despre sărăcia nutriţională. Astfel, datele pentru anul 2025 arată o creştere îngrijorătoare a ponderii familiilor care nu îşi permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, peşte sau proteine vegetale echivalente – de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii şi de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale.
Pe de altă parte, sărăcia are şi un impact puternic asupra dreptului la o educaţie de calitate. Un studiu realizat de Salvaţi Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integraţi în programele educaţionale ale organizaţiei nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educaţie, în absenţa unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă şi în rândul celor cu nivel educaţional scăzut – 70%.
Totodată, sărăcia se reflectă în accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente şcolare sau excursii: aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectaţi de sărăcie nu participă la astfel de activităţi, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%.

