Close Menu
  • Acasă
  • Știri
    • Naționale
    • Internaționale
    • Politică
    • Cultură
    • Educatie
    • Social
    • Istorie
  • Opinii
    • Editorial
    • Interviuri
    • Puncte de vedere
  • Comunitate
    • Evenimente
    • Asociații și Organizații
    • Activitate parlamentara
    • Tradiție
    • Remember
  • Contact
Nu ratați!

OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

noiembrie 21, 2026

Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

noiembrie 21, 2026

UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

noiembrie 21, 2026

Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic

noiembrie 21, 2026
Facebook X (Twitter) Instagram
sâmbătă, noiembrie 21
Facebook X (Twitter) Instagram TikTok Threads
Tribuna Romilor
SUBSCRIBE
  • Acasă
  • Știri
    1. Naționale
    2. Internaționale
    3. Politică
    4. Cultură
    5. Educatie
    6. Social
    7. Istorie
    8. View All

    OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

    noiembrie 21, 2026

    Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

    noiembrie 21, 2026

    Un procent de 89% dintre absolvenţii de învăţământ superior în 2020 erau angajaţi la cinci ani de la terminarea studiilor

    noiembrie 19, 2026

    Calendarul de înscriere la creşă şi grădiniţă, în consultare publică

    noiembrie 18, 2026

    Peste un miliard de copii din lume sunt expuşi la riscuri climatice multiple

    iulie 24, 2026

    Regatul Unit va interzice accesul în reţelele sociale până la vârsta de 16 ani

    iunie 28, 2026

    Concentraţii mai mari de cocaină şi ketamină în apele uzate din Europa

    martie 22, 2026

    O treime din profiturile industriei modei sunt în pericol în lipsa acţiunilor climatice

    februarie 14, 2026

    INSCOP: Procentajul votanţilor AUR, în scădere cu 5 puncte procentuale faţă de luna septembrie

    noiembrie 18, 2026

    Majoritatea românilor, respectiv 77%, consideră că România se îndreaptă într-o direcţie greşită

    octombrie 30, 2026

    Lista miniştrilor şi programul de guvernare, depuse la Parlament. Calendarul formării Guvernului

    octombrie 16, 2026

    AEP: 19.038.322 cetăţeni cu drept de vot – înscrişi în Registrul electoral la sfârşitul lunii septembrie

    octombrie 6, 2026

    Filmul „Eu contez” în regia Alinei Şerban – Premiul Publicului la Les Films de Cannes a Bucarest

    noiembrie 2, 2026

    Lungmetrajul „Eu contez”, regizat de Alina Şerban, recompensat cu Premiul publicului ”Armani beauty”

    septembrie 14, 2026

    Tony Gatlif, regizorul filmului „Gadjo Dilo”, în care a jucat Rona Hartner, a murit la 77 de ani

    septembrie 4, 2026

    A patra ediţie a RROMA Film Festival – între 4 şi 6 septembrie

    septembrie 1, 2026

    Un procent de 89% dintre absolvenţii de învăţământ superior în 2020 erau angajaţi la cinci ani de la terminarea studiilor

    noiembrie 19, 2026

    Calendarul de înscriere la creşă şi grădiniţă, în consultare publică

    noiembrie 18, 2026

    ANIS: Granturi de 105.000 de euro pentru modernizarea predării în universităţile din România

    noiembrie 16, 2026

    Majoritatea românilor consideră că principala responsabilitate pentru prevenirea violenţei în şcoli revine familiilor

    noiembrie 12, 2026

    UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

    noiembrie 21, 2026

    Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic

    noiembrie 21, 2026

    Competenţele tehnice şi de specialitate, cel mai important criteriu în selecţia candidaţilor pentru 54,5% dintre angajatori

    noiembrie 20, 2026

    Fără alfabetizare în AI, oamenii vor utiliza instrumentele fără să le înţeleagă limitele, riscurile şi influenţa

    noiembrie 20, 2026

    Austria va dedica un memorial genocidului romilor

    aprilie 28, 2026

    Romii în perioada interbelică

    noiembrie 17, 2025

    BNR prezintă documente de arhivă despre Tezaurul de la Moscova

    octombrie 27, 2025

    Muzeul de la Auschwitz lansează un instrument online pentru a combate negarea Holocaustului în reţelele sociale

    august 1, 2025

    OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

    noiembrie 21, 2026

    Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

    noiembrie 21, 2026

    UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

    noiembrie 21, 2026

    Paiele de hârtie sunt mai dăunătoare pentru mediu decât cele din plastic

    noiembrie 21, 2026
  • Opinii
    1. Editorial
    2. Interviuri
    3. Puncte de vedere
    4. View All

    Nicolae Păun: Nu-l voi vota pe Siegfried Mureșan ca premier al României

    septembrie 20, 2026

    Nicolae Păun: Nu vom avea guvern până la alegerile anticipate

    septembrie 17, 2026

    Nicolae Păun: Succes tuturor copiilor în noul an școlar!

    septembrie 7, 2026

    Nicolae Păun: Din păcate, până în decembrie România nu va avea guvern

    septembrie 4, 2026

    „Factorul rom”, de Adrian Nastase

    august 28, 2013

    Nicolae Păun: Nu-l voi vota pe Siegfried Mureșan ca premier al României

    septembrie 20, 2026

    Nicolae Păun: Nu vom avea guvern până la alegerile anticipate

    septembrie 17, 2026

    Nicolae Păun: Succes tuturor copiilor în noul an școlar!

    septembrie 7, 2026

    Nicolae Păun: Din păcate, până în decembrie România nu va avea guvern

    septembrie 4, 2026
  • Comunitate
    1. Evenimente
    2. Asociații și Organizații
    3. Activitate parlamentara
    4. Tradiție
    5. Remember
    6. View All

    APRPE Prahova: Campania educațională a Partidei Romilor a continuat și în comuna Florești din județul Prahova

    septembrie 21, 2025

    Organizația de Tineret Partida Romilor „Pro Europa”: 1 Iunie cu zâmbete și magie în Parcul Humulești

    iunie 2, 2025

    Partida Romilor ”Pro Europa” Cluj: Campanie pentru construirea unei căsuțe pentru o familie cu 6 copii din Călățele

    februarie 3, 2025

    Spectacole eveniment organizate de Partida Romilor cu ocazia Zilei Internaţionale a Romilor

    aprilie 4, 2024

    TVA de 9% la cumpărarea primei locuințe, care nu depășește 140.000 de euro

    noiembrie 17, 2026

    Întâlnire de lucru a reprezentanților minorității rome cu ministrul MIPE

    noiembrie 13, 2026

    Ajutor de 1.000 de lei lunar pentru chiria studenților care lucrează

    noiembrie 3, 2026

    Nicolae Păun: Românii înșelați de bănci prin manipularea ROBOR vor putea primi compensații

    octombrie 27, 2026

    Jocul fecioresc, un mediu al comunicării interculturale într-o regiune multietnică

    mai 13, 2025

    Principalele tipuri de Rromi și meșteșugurile lor tradiționale

    aprilie 7, 2025

    Ziua Internațională a Romilor: Celebrând cultura și tradițiile rome

    aprilie 5, 2025

    Romanipen, sistemul de valori rome

    iunie 20, 2023

    Memorialului Victimelor Holocaustului din România, 20 de ani de la punerea pietrei de temelie

    octombrie 20, 2026

    Antropologul Vasile Ionescu, unul dintre pionierii mişcării romilor din România

    octombrie 15, 2026

    Cântăreaţa de muzică lăutărească Gabi Luncă – Voce şi stil inegalabile

    aprilie 6, 2026

    75 de ani de la naşterea interpretului de muzică lăutărească Nelu Ploieşteanu

    decembrie 16, 2025

    Memorialului Victimelor Holocaustului din România, 20 de ani de la punerea pietrei de temelie

    octombrie 20, 2026

    Antropologul Vasile Ionescu, unul dintre pionierii mişcării romilor din România

    octombrie 15, 2026

    ANUNȚ ACORDARE  AVIZ GPMN

    iulie 22, 2026

    DECIZIE ANULARE CERERE DE OFERTE

    aprilie 30, 2026
  • Contact
Facebook X (Twitter) Instagram
Tribuna Romilor
Prima pagină » Ziua Naţională a României – 1 Decembrie
La zi

Ziua Naţională a României – 1 Decembrie

decembrie 1, 2024Niciun comentariu10 Mins Read
Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email Telegram Copy Link
Share
Facebook Twitter LinkedIn Pinterest Email Copy Link

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, la 1 Decembrie, dată la care în anul 1918 Marea Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

În 1990, Parlamentul României a hotărât prin Legea nr. 10 din 31 iulie proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit http://www.cdep.ro/.

Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României.

După abdicarea, în urma presiunilor regimului comunist, la 30 decembrie 1947 şi plecarea din ţară, în ianuarie 1948, a regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între 1948 şi 1989 la data de 23 august. La această dată, în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, URSS, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. Începând din 1990, în Bucureşti şi în alte oraşe din întreaga ţară se desfăşoară parade militare şi sunt organizate numeroase ceremonii ce cuprind depuneri de coroane, dar şi manifestări culturale.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a încheiat procesul de făurire a statului naţional unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), continuat prin unirea Dobrogei la 14 noiembrie 1878, după încheierea Războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878, care a marcat cucerirea pe câmpul de luptă a independenţei de stat a României, în timpul domniei lui Carol I (domnitor 1866-1881; rege 1881-1914), a Basarabiei în 27 martie 1918 şi a Bucovinei în 28 noiembrie 1918, sub regele Ferdinand (1914-1927).

În Transilvania, mişcarea naţională română era cea mai puternică din toate teritoriile locuite de români şi aflate sub stăpânire străină, arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa „O istorie sinceră a poporului român” (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002).

La 17/30 aprilie 1918, numeroase personalităţi ale intelectualităţii româneşti, în frunte cu Traian Vuia, aflate în emigraţie la Paris, au hotărât întemeierea Comitetului Naţional al Românilor din Transilvania şi Bucovina. Înfiinţat la Paris sub preşedinţia lui Traian Vuia, şi ulterior a dr. Ioan Cantacuzino, acesta a desfăşurat o intensă activitate pentru unirea teritoriilor româneşti din Austro-Ungaria cu România, se arată în volumul ”Politica externă a României. Dicţionar cronologic” (Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986). Scopul Comitetului era acela de a întreprinde o campanie de informare pe lângă guvernele statelor occidentale asupra cerinţelor legitime ale românilor de a se elibera de sub dominaţia Austro-Ungariei.

”Printre cei dintâi care, pe lângă declaraţiile făcute de elementele din emigraţie, şi-au afirmat în mod public, oficial, hotărârea de a dispune singuri de soarta lor, au fost românii din Transilvania”, se arată în lucrarea ”O zi din istoria Transilvaniei”, autor Vasile Netea (Editura Ţara Noastră, Bucureşti, 1990).

”Partidul Naţional Român, al cărui Comitet Executiv îşi afirmase încă de la 12 octombrie intenţia de a asigura românilor transilvăneni statutul unei ”naţiuni libere” şi de a-şi asuma conducerea Transilvaniei, ca organ de putere, a învestit pe Alexandru Vaida-Voevod să prezinte în parlamentul de la Budapesta poziţia partidului şi a constituit o delegaţie permanentă – o adevărată conducere operativă – alcătuită din Iuliu Maniu, Ştefan Cicio Pop, Vasile Goldiş, Theodor Mihali, Al. Vaida-Voevod şi Aurel Vlad”, arată istoricul Florin Constantiniu („O istorie sinceră a poporului român”, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002). La 18 octombrie, într-o cuvântare ţinută în atmosfera tensionată a parlamentului ungar, Al. Vaida-Voevod a rostit cuvintele: ”Naţiunea română aşteaptă şi pretinde, după multe suferinţe de veacuri, afirmarea şi valorizarea drepturilor ei nestrămutate şi inalienabile la deplină viaţă naţională”. Era întâia afirmare oficială a dreptului românilor la autodeterminare, în concordanţă cu principiul inclus de preşedintele Wilson în cele 14 puncte ale sale, destinate a deveni fundamentul păcii ce urma a fi încheiată. (Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”)

La iniţiativa fruntaşului socialist Ion Flueraş, s-a constituit la 31 octombrie 1918, pe baze paritare – şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi şase ai Partidului Social-Democrat – Consiliul Naţional Român Central, organism destinat să coordoneze eforturile celor două partide în conducerea luptei naţionale. Câteva zile după crearea lui la Budapesta, Consiliul şi-a mutat sediul la Arad şi a dat publicităţii un manifest în care, după ce denunţa politica de oprimare şi deznaţionalizare dusă de guvernul ungar, declara: ”Naţiunea română din Ungaria şi Transilvania nu urmăreşte să stăpânească asupra altor neamuri. Lipsită cu desăvârşire de orice clasă stăpânitoare istorică, naţiunea română, prin fiinţa ei însăşi, este întruparea democraţiei celei mai desăvârşite. Pe teritoriul său strămoşesc, naţiunea română este gata a asigura fiecărui popor libertatea naţională, şi organizarea sa în stat liber şi independent o va întocmi pe temeiurile democraţiei, care va asigura tuturor indivizilor aflători pe teritoriul său egalitatea condiţiunilor de viaţă, unicul mijloc al desăvârşirii omeneşti”. (Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”)

La 7/20 noiembrie 1918, pentru a proceda în conformitate cu voinţa întregului popor român, Consiliul Naţional a hotărât convocarea la Alba Iulia, la data de 18 noiembrie/1 decembrie a unei adunări în care să fie reprezentate toate circumscripţiile electorale de pe teritoriile Ardealului, Banatului, Crişanei şi Maramureşului existente la alegerile din 1910 (130 la număr), toate păturile sociale, toate instituţiile bisericeşti, şcolare, culturale şi economice, reuniunile de femei, reuniunile învăţătoreşti, reuniunile de meseriaşi, gărzile naţionale, organizaţiile muncitoreşti, asociaţiile studenţeşti.

Ceea ce a determinat pe convocatori să aleagă ca loc de adunare oraşul Alba Iulia era îndelungata existenţă şi marea importanţă istorică a acestuia. Pentru români ea simboliza triumful din 1599 al lui Mihai Viteazul, primul realizator al unirii celor trei provincii istorice româneşti, se arată în lucrarea ”O zi din istoria Transilvaniei”, autor Vasile Netea (Editura Ţara Noastră, Bucureşti, 1990). Convocarea adunării de la Alba Iulia a fost întâmpinată pretutindeni cu o nemărginită însufleţire.

”Convocarea, redactată – ca şi comunicatele şi manifestele anterioare – de Vasile Goldiş, directorul ziarului ”Românul”, era semnată de Ştefan Cicio-Pop, în calitate de preşedinte al Marelui Sfat al Naţiunii Române din Ungaria şi Transilvania şi de Gheorghe Crişan, ca secretar”, aminteşte istoricul Vasile Netea în lucrarea sa ”Conştiinţa originii comune şi a unităţii naţionale în istoria poporului român” (Editura Albatros, 1980). Cu două zile înainte de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, potrivit relatărilor ziarului ”Alba-Iulia”, au fost primiţi aici primii reprezentanţi ai Consiliului Naţional – Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Ioan Suciu – care aveau misiunea de a definitiva programul şi modalităţile de desfăşurare a adunării, se menţionează în lucrarea amintită.

La 18 noiembrie/1 decembrie 1918, pe lângă cei 680 de delegaţi aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului, în sala Casinei din Alba Iulia, se aflau şi reprezentanţi ai diferitelor instituţii şi organizaţii politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat, delegaţi ai Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti, în total 1.228 de delegaţi. Alţi participanţi „peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri” erau adunaţi pe Câmpul lui Horea, aşteptând Rezoluţia Adunării, arată lucrările „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi „Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

În primul articol al Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale, ce decreta unirea tuturor românilor într-un singur stat, se arăta: „I. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.” („Unirea Transilvaniei cu România 1918″, Editura Politică, 1978).

Adunarea Naţională a procedat, apoi, la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Naţional, compus din 250 de membri, dintre care 200 să fie aleşi de Adunare imediat, iar restul de 50 să fie cooptaţi de către însuşi Marele Sfat Naţional; acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent.

Cei peste 100.000 de participanţi la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au aprobat cu aclamaţii entuziaste hotărârea de unire necondiţionată şi pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Rezoluţia votată a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

În aceeaşi zi, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani petrecuţi în refugiu la Iaşi, oraşul redevenind capitala României întregite.

Academia Română, care – se sublinia în telegrama adresată Consiliului Dirigent format la Alba Iulia – reprezenta ”de la întemeierea ei unitatea culturală a românilor de pretutindeni”, tramsmitea un salut frăţesc înfăptuitorilor Unirii. Prin actul lor, se preciza în telegramă, ei realizaseră ”gândul statornic al neamului”.(”Aspecte ale luptei pentru unitate naţională”, Ed. Junimea, Iaşi, 1983). Printre semnatari se numărau preşedintele Academiei, savantul Petru Poni, Iacob Negruzzi, Simion Mehedinţi, Gr.Antipa, D. Onciul, dr. Victor Babeş, Al. Lapedatu, Vasile Pârvan, I. Bianu, I. Bogdan ş.a.

Regele Ferdinand a emis la 11/24 decembrie 1918 Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România şi Decretul-lege de organizare provizorie a Transilvaniei. În Decretul regal din 11 decembrie 1918 cu privire la hotărârea Adunării Naţionale din Alba Iulia se arăta: ”Luând act de hotărârea unanimă a Adunării Naţionale din Alba-Iulia, am decretat şi decretăm: Art.1. Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale din Alba-Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân deapururea unite cu Regatul României”, conform volumului ”Documente privind istoria României între anii 1918-1944”, coordonator Ioan Scurtu (Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995).

La 29 decembrie 1920, Parlamentul a votat legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crişanei, Maramureşului, Banatului, Bucovinei şi Basarabiei cu România.

În primăvara anului 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins, pentru prima dată, un lung turneu în Transilvania. Însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi, ei s-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, se arată în volumul „Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (Editura Enciclopedică, 2004).

La 15 octombrie 1922, la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, oraşul Marii Uniri, Ferdinand I a fost încoronat rege al tuturor românilor, alături de regina Maria.

1 decembrie nationala romi sarbatoare zi
Follow on Google News Follow on Flipboard
Share. Facebook Twitter Pinterest LinkedIn Tumblr Email
Previous ArticleIluminatul de Sărbători va fi aprins în Capitală vineri, când se deschide Târgul de Crăciun
Next Article Update/Rezultatul alegerilor – urmărit în timp real pe site-ul AEP

Related Posts

Bucureştiul devine, timp de 3 zile, capitala ciocolatei

noiembrie 20, 2026

Cluj-Napoca: Târgul de Crăciun din Piaţa Unirii îşi deschide porţile în 20 noiembrie, cu un concert Smiley

noiembrie 19, 2026

Cutremurul de magnitudine 5,7 din judeţul Vrancea s-a produs la o adâncime de 120,8 km

noiembrie 18, 2026

Târgul „Poveste de Crăciun” revine la Opera Comică pentru Copii în periaoda 20 noiembrie – 22 decembrie

noiembrie 17, 2026

APRPE Argeş: Deplasări de lucru în comunitățile de romi din județul Argeș

noiembrie 16, 2026

Ziua de începere a anului şcolar nu va fi declarată zi liberă pentru părinţi

noiembrie 5, 2026
Add A Comment
Leave A Reply Cancel Reply

Editorial

Nicolae Păun: Nu-l voi vota pe Siegfried Mureșan ca premier al României

septembrie 20, 2026

Săptămâna ce urmează Siegfried Mureșan se va prezenta la Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale (GPMN),…

Nicolae Păun: Nu vom avea guvern până la alegerile anticipate

septembrie 17, 2026

Nicolae Păun: Succes tuturor copiilor în noul an școlar!

septembrie 7, 2026
Cele mai populare

OMS propune şase măsuri pentru salvarea a circa 1,6 milioane de vieţi în fiecare an

noiembrie 21, 2026

Punerea în aplicare la nivel mondial a şase măsuri menite să limiteze…

Consumul regulat de ceai contribuie la protejarea inimii, însă, băut fierbinte, poate avea efect opus

noiembrie 21, 2026

Consumul regulat de ceai poate să ofere beneficii importante pentru inimă şi…

UE amână implementarea oricărei legislaţii naţionale care vizează interzicerea accesului minorilor la reţelele de socializare

noiembrie 21, 2026

Comisia Europeană a anunţat joi că a decis să amâne cu cel…

Abonează-te la Știri

Primește cele mai recente știri de la Tribuna Romilor despre comunitatea romă.

Advertisement
Demo
Facebook X (Twitter) TikTok Instagram

Roma News

  • Naționale
  • Internaționale
  • Politică
  • Educație
  • Social
  • Evenimente
  • Activitate Parlamentară

Abonează-te la actualizări

Află cele mai recente știri de la Tribuna Romilor.

© 2026 Tribuna Romilor. Creat de Inconst Bucureșt
  • Politică de Cookie-uri (UE)
  • Termeni și Condiții
  • Accesibilitate

Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.

Administrează consimțământul
Pentru a oferi cea mai bună experiență, folosim tehnologii, cum ar fi cookie-uri, pentru a stoca și/sau accesa informațiile despre dispozitive. Consimțământul pentru aceste tehnologii ne permite să procesăm date, cum ar fi comportamentul de navigare sau ID-uri unice pe acest site. Dacă nu îți dai consimțământul sau îți retragi consimțământul dat poate avea afecte negative asupra unor anumite funcționalități și funcții.
Funcționale Mereu activ
Stocarea tehnică sau accesul este strict necesară în scopul legitim de a permite utilizarea unui anumit serviciu cerut în mod explicit de către un abonat sau un utilizator sau în scopul exclusiv de a executa transmiterea unei comunicări printr-o rețea de comunicații electronice.
Preferințe
Stocarea tehnică sau accesul este necesară în scop legitim pentru stocarea preferințelor care nu sunt cerute de abonat sau utilizator.
Statistici
Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice. Stocarea tehnică sau accesul care sunt utilizate exclusiv în scopuri statistice anonime. Fără o citație, conformitatea voluntară din partea Furnizorului tău de servicii de internet sau înregistrările suplimentare de la o terță parte, informațiile stocate sau preluate numai în acest scop nu pot fi utilizate de obicei pentru a te identifica.
Marketing
Stocarea tehnică sau accesul este necesară pentru a crea profiluri de utilizator la care trimitem publicitate sau pentru a urmări utilizatorul pe un site web sau pe mai multe site-uri web în scopuri de marketing similare.
  • Administrează opțiunile
  • Administrează serviciile
  • Administrează vânzătorii {vendor_count}
  • Citește mai multe despre aceste scopuri
Vezi preferințele
  • {title}
  • {title}
  • {title}